Some devil

Shadows. That’s how I see you all. Shadows passing by, your whispers are like soft music, they gentle pass me by and leaving me wonder if..I’m in fact the shadow.

The sun burns me skin deep.But the moon relases from my human form and I feel I’m everywhere and nowhere. I’m so far away, in my tower everything is so small, crushing you seems so easy though leaving my safe place is so scary right now. In my dreams I demand that everything is like I want them to be.

I deceive myself every night, I wake up smiling knowing that’s my real world, raw and pure. Here, everything is rotten to the core, nothing brings me the satisfaction I want, I’m trapped in a world where I’m ghost white and translucent.

I was already broken when I came here. I’m a devil and an angel, trapped in the same dimension, fighting always for the righful place. I don’t know where I stand… Up high or in the core of the Earth.

Why can’t I set myself free? Why do I torment myself?

Black Mud

-E intuneric.
-Stiu.
-De ce nu aprinzi lumina?
-De ce as face-o?
-Cred….ca mi-e frica. Nu vezi cum totul pare mai mare, mai inspaimantator, mai…lipsit de viata?
-Din contra. Luna-i de ajuns, e singura lumina de care am nevoie, totul pare din alta lume. Nu tu ziceai ca vrei o alta lume? Nu tu vroiai sa….?
-Ba da, dar nu asa! Nu asta-I lumea pe care o vroiam. M-ai lasat sa imi doresc asta. Acum vreau lumina.Vreau soarele.
-Si eu vreau multe lucruri dar nu le pot avea.
-Doar..nu-i permanent? Intunericul asta….doar pentru ca mi l-am dorit?
-Te prinzi repede.
-NU il mai vreau!
-Nu merge asa.
-Ba trebuie sa merga asa!
-Asculta. Te sperie, e nou,e intens. E o alta viziune. E ceea ce nu vezi. E partea intunecata a lunii, e tot ceea ce vrei si nu vrei sa vezi. Suntem noi, in alb/negru, puri, tacuti, supusi doar lumii esentei, a primei materii.
-Dar…
-Nu exista “dar” in aceasta lume. Nu exista cuvinte, exista si atat. Comunici prin simturi caci ele nu te inseala asa cum te inseala mintea umana. Cunoasterea data de simturi e bruta, te inunda si te completeaza. Te readuce la…Mundo Conditio.
-La ce?
-La inceputul lumii, cand materia tipa si haosul era singura ordine pe care o cunostea Universul.
-Cum adica haosul era ordine?
-Ma faci sa rad.
-Eu? De ce?
-Intrebarile tale sunt asa frumos de naïve. Esti copil.
-Ba nu, am 20 de ani ba chiar in curand 21.Eu nu as zice ca sunt copil.Uite, vezi, ti-am dovedit ca nu sunt copil.
-Si daca ti-as spune ca eu am 0 ani sau 1000 de ani ce ai zice atunci? Ca nu exist sau ca am murit sau ca mint, cum de altfel faci si tu acum.
-As zice ca intunericul ti-a intunecat mintea. Sau ca minti. Dar nu am mintit!
-Ba da, ai mintit. De cand varsta determina daca suntem copii?
-Ce intrebare e asta?
-O intrebare normala. Eu n-am varsta. Am decis sa nu am varsta. Universul are varsta dar eu am ales sa n-am varsta.
-Inseamna ca nu esti om.
-Da, sigur, varsta determina daca sunt om sau nu. Nu ca as fi om.
-Acum, serios, nu mai inteleg nimic! Cum , esti om, vorbesti cu mine!
-De ce as fi om? Nu vreau sa fiu om, vreau sa fiu si atat. Vreau sa exist, eu si Universul, eu si luna mea, intunericul si eu. Vreau sa ma ascund printre sateliti, sa fiu corp ceresc dar… si imaterialitatea imi surade,dar nu-i de mine .
-Ma ingrozesti.
-De ce? Ca nu sunt ca tine, ca cele 6 bilioane de creaturi carora le zici “ oameni”?
-Ma ingrozeste faptul ca tu nu-i iubesti pe cei ca tine, nu simt ca as putea sa te iubesc, nu pot sa te inteleg. Ce esti?
– Sunt ceea ce sunt si ce nu sunt. Sunt aici si acum dar as putea sa nu fiu nici aici si nici acum. Sunt soarele negru si luna alba, apa si foc, aer si pamant, ura si iubire. Sunt tot si nimic.
– Nu…nu ai cum. Esti aici cu mine. Sunt…aici cu tine. Stai…unde sunt?
– Esti in Tine. Esti aici cu mine fiindca eu sunt tu si tu esti eu.
-Eu…?

M-am trezit in inima noptii, singura si cuprinsa de frica. Visasem ca sunt nestiutoare si ca imi pasa. Visasem ca eu credeam ca exista bunatate in lume si ca iubesc omenirea. Visasem ca ma ingrozesc de ceea ce sunt si ca simt durere si neliniste,dezamagire si regret, ca n-am sa inteleg niciodata care-i scopul meu aici si cum o sa ma tin pe acest taram intreaga. Visasem ca sunt om…Visasem ca…

Dar m-am trezit…

Mundo.World.Mine

And just when i thought…. 

Ce liniste e. Ma intorc in lumea mea .Am lipsit mult. Mi-ai lipsit tare mult. I’ve lost my inner child but i shall find her again.

O sa astept..Timp..Mi-a fost dor de tine .Dulcea asteptare in noapte , briza gandurilor ce-mi gadila sufletul . Caldura noptii , imbratisarea sa..Fara somn…Vesnic treaza , ascultand si asteptand…

 Si sa simt cum ploaia ma iubeste din nou, si-mi sopteste vantul numele, imi picura-n urechi dulcele glas.

Lista

A venit momentul sa ma pierd intr-o lume tare draga mie.

Lista: J.W Goethe-Suferintele tanarului Werther

Guy Des Cars-Bruta

Andre Malraux-Conditia umana

Timp: 7-11 Iulie.

Mundo.con.di.tio

Clar caracteristica generala a lumii este haosul; nu prin absenta necesitatii; nu…niciodata necesarul nu intervine. Lipsa ordinii, absenta formei, frumusetii, intelepciunii.

Ordinea si dezordinea, izolate, sunt doua calamitati. Un univers care n-ar fi decat ordine, ar fi un univers in care n-ar exista nici innoire, nici creatie. La fel, un univers care n-ar fi decat decat dezordine n-ar ajunge sa constituie o organizare si ar fi inapt de dezvoltare si inovare.

Si te intrebi care e calea de mijloc? Ce ti-a scapat si care e cheia sa intelegi jocul.

Dreptate, Bine, Frumos, Libertate. Mari valori. Dar la un moment dat o sa le omori esenta caci sti om. Si esti mai departe de lume decat crezi tu.

As vrea ca totul sa se afle la cheremul accidentelor, sa depinda de intamplari oarbe si definitorii.

Rationalul domina in lume dar ce faci cand tu nu esti din lumea rationala?

legends

E cald si se topeste materia. Se prelinge si porneste pe un drum fara lumina. Se ascunde in cripte si se preface in fum. E intuneric si singurul lucru pe care il auzi e melodia din capul tau.

Si gandurile. Si vocile. Si nelinistea. Si dorinta de a capata ceea ce vrei.

Realizezi ca tu nu mai contezi decat luat ca intreg. TU este doar tu pentru ei nu si eu.

Eu….doua vocale atat de frumoase. si atat de…

Pierd teren si „statul” nu imi da nimic in schimb. Nimeni nu da nimic in schimb insa cere. Si breaking point-ul meu  soseste.

Pentru ca stiu ce vreau. Ma vreau pe mine inapoi, cu toate defectele mele oribile, cu noptile in care cautam raspunsuri si imi analizam viata. Si ascultam vantul cum suiera pe spinarea blocului. Si frigul care ma trezea la viata si caldura care ma topea.

Nu mai vreau lucru anodine. I want the real life and the real me. Oricat de fucked up that will be.

Curves

Magic 3

White light

Sic Volo

Te imbraci greu, inca iti e somn dar nu ai chef sa pierzi o zi asa de…ploioasa. N-ai umbrela dar ai un fel de roba ca in filmele cu vrajitori. Coincidenta sau nu, esti imbracat numai in negru, interesant contrast cu fata ta alba. Te mai uiti in oglinda o data si iti spui „Fuck everything”. Zambesti ca un idiot in aceasi oglinda.

Ajungi afara. Pustiu, ploua torential si tu mergi cat mai incet. Simti cum iti inunda pielea apa si zambesti pentru ca aveai nevoie sa fi idiot.

Cuvantul zilei:Idiot.

Astepti in ploaie sa vina prietenul tau,  singurul cu care ramai, singurul care te urmeaza pana la capatul pamantului daca ii ceri asta.

Ajungi in JAck. Te asezi la bar, barmanul-ul zambeste, te intreaba ce vrei.”Bere!” ii raspunzi fara gandesti si iti aduci aminte de cate ori ai fost refuzat pentru ce nu aveai 18. Acum ai 20 si poti sa ceri cate bere vrei. How cool is that?

Si asa incepe cea mai buna noapte pe care ai avut-o in ultimul an. Si te bucuri de fiecare moment, fiecare zambet, fiecare chip care parca te cunoaste de atata timp. Restul este greu de descris si nici starea nu imi permite.

Wish you were here.